Fânul oferit la vânzare se compară după prețul pe kilogram și după calitate, nu după prețul pe balot. Doi baloți cu aceleași dimensiuni pot avea greutăți care diferă cu 30–50%, în funcție de presare și de umiditate. Un fân ieftin, dar cules prea târziu sau mucegăit, ajunge să coste mai mult prin furajul care trebuie completat sau aruncat.
Cât cântărește un balot de fân?
Un balot de fân cântărește între 15 și 25 kg la formatul mic paralelipipedic și între 200 și 400 kg la formatul rotund obișnuit, cu variații mari de la o presă la alta. Valorile de mai jos sunt orientative și servesc doar ca reper pentru a recunoaște o ofertă la care greutatea declarată nu se potrivește cu formatul.
| Format | Dimensiuni tipice | Greutate orientativă |
|---|---|---|
| Balot mic paralelipipedic | circa 35 × 45 × 80–100 cm | 15–25 kg |
| Balot rotund | diametru 1,2–1,5 m | 200–400 kg |
| Balot mare paralelipipedic | lungime 1,8–2,5 m | 300–500 kg |
Cântărirea câtorva baloți luați la întâmplare, pe un cântar de pod sau pe un cântar de bascul, rezolvă orice dubiu. La cumpărarea în cantitate mare, cea mai sigură formulă este prețul pe tonă cântărită.
Cum se recunoaște fânul de calitate?
Fânul de calitate are culoare verde-gălbuie, miros plăcut, frunze multe și tulpini relativ subțiri. Fiecare criteriu spune ceva despre momentul cositului și despre condițiile de uscare.
- Culoarea: verdele păstrat arată o uscare rapidă; galbenul-maroniu indică fân plouat sau expus mult la soare.
- Mirosul: fânul bun miroase dulceag; mirosul de stătut, de mucegai sau de fermentat este un semn de respingere.
- Frunzele: la fânul de lucernă și trifoi, frunzele conțin cea mai mare parte a proteinei; un balot doar cu tulpini a pierdut mult din valoare.
- Tulpinile: tulpinile groase și lemnoase și inflorescențele trecute arată o cosire târzie, cu digestibilitate scăzută.
- Praful și mucegaiul: un balot care face nor de praf la desfacere sau are pete albe și cenușii nu este potrivit, mai ales pentru cai.
Ce umiditate trebuie să aibă fânul la cumpărare?
Fânul potrivit pentru depozitare are o umiditate sub aproximativ 15–18%, iar baloții mari trebuie să fie mai uscați decât cei mici. Fânul presat prea umed se încălzește, mucegăiește, iar în stivele mari se poate autoaprinde. Un balot cald la interior, după câteva zile de la presare, trebuie urmărit; mâna introdusă în miezul lui simte ușor diferența de temperatură. Pentru verificări repetate există sonde de umiditate și termometre cu tijă lungă.
Ce plante nedorite pot apărea în fân?
În fânul de pe pajiști neîngrijite pot apărea plante toxice care își păstrează toxicitatea și după uscare. Exemplele cunoscute sunt brândușa de toamnă, coada-calului și feriga. Prezența lor arată o pajiște care are nevoie de lucrări de îmbunătățire, subiect tratat în articolul despre supraînsămânțarea pajiștii. Câteva fire desfăcute din baloți diferiți arată repede compoziția floristică.
Câte kilograme de fân sunt necesare pentru iarnă?
Necesarul de fân pentru iarnă se estimează înmulțind consumul zilnic al fiecărei categorii de animale cu numărul de zile de stabulație, plus o rezervă de 10–15% pentru pierderi.
- Vacă adultă, cu fânul ca furaj principal: orientativ 8–15 kg pe zi, în funcție de greutate, de producție și de celelalte furaje din rație.
- Oaie adultă: orientativ 1,5–2,5 kg pe zi.
- Cal de circa 500 kg: orientativ 7–10 kg pe zi.
Rația exactă se stabilește în funcție de starea animalelor și de restul furajelor, după cum arată ghidul despre producția de lapte la bovine. La 150 de zile de iarnă, o singură vacă poate avea nevoie de peste 1,5 tone de fân.
Cum se încheie o achiziție de fân fără surprize?
O achiziție de fân fără surprize se bazează pe o vizită la locul de depozitare și pe condiții stabilite în scris înainte de transport.
- Se cere anul și coasa: prima coasă, a doua sau otava au valori nutritive diferite.
- Se desfac câțiva baloți din interiorul stivei, nu doar de la margine.
- Se stabilește dacă prețul este pe kilogram, pe tonă sau pe balot și cine plătește încărcarea și transportul.
- Se verifică modul de depozitare: fânul ținut sub acoperiș păstrează calitatea mult mai bine decât cel lăsat neprotejat în câmp.
Pentru crescătorii care își fac singuri o parte din fân, o pășune bine gestionată reduce cantitatea care trebuie cumpărată, aspect discutat în articolul despre rotația pășunilor în creșterea animalelor.
