Sari la conținut

Află ce contează în lumea agriculturii

MEDIU

Ambalajele goale de produse fitosanitare: clătirea triplă, depozitarea și predarea

Bidoane de plastic goale, clătite și așezate cu gura în jos într-un depozit

Ambalajele goale de produse fitosanitare se clătesc de trei ori imediat după golire, apa de clătire se toarnă în rezervorul mașinii de stropit, iar bidoanele se perforează și se păstrează separat până la predarea către un punct de colectare. Un bidon clătit corect reține doar urme infime de produs. Unul neclătit rămâne deșeu periculos și o sursă de contaminare pentru apă, sol și animale.

De ce trebuie clătite ambalajele de produse fitosanitare?

Ambalajele de produse fitosanitare trebuie clătite pentru că pe pereții unui bidon „gol” rămân de obicei câțiva mililitri de produs concentrat, cu atât mai mult la formulările vâscoase. Cantitatea pare mică, însă este substanță nediluată. Clătirea are și un avantaj practic: produsul recuperat ajunge în soluția de stropit, nu se pierde.

Momentul contează. Reziduurile se usucă pe pereți în câteva ore și apoi se îndepărtează mult mai greu, de aceea clătirea se face pe loc, la prepararea soluției.

Cum se face clătirea triplă?

Clătirea triplă constă în umplerea bidonului cu apă curată de trei ori, agitarea lui și golirea de fiecare dată în rezervorul mașinii de stropit.

  1. Bidonul se lasă să se scurgă complet în rezervor, ținut vertical, aproximativ 30 de secunde după ce jetul se transformă în picături.
  2. Se adaugă apă curată până la circa un sfert din volum.
  3. Se pune capacul și se agită energic în toate direcțiile timp de aproximativ 30 de secunde.
  4. Apa se toarnă în rezervor, iar bidonul se lasă din nou să se scurgă.
  5. Pașii 2–4 se repetă de încă două ori, apoi se clătește și capacul.

Multe mașini de stropit au un dispozitiv de clătire sub presiune în vasul de premix; bidonul se ține pe duză cel puțin 30 de secunde, rotit astfel încât jetul să atingă toți pereții. Regulile generale ale preparării soluției sunt descrise în ghidul de bune practici pentru tratamente fitosanitare.

Cum se tratează fiecare tip de ambalaj?

Tip de ambalaj Tratament după golire Mod de păstrare
Bidon de plastic, 1–20 litri Clătire triplă sau sub presiune, perforare Cu gura în jos, capacele separat
Flacon mic, sub 1 litru Clătire triplă În sac transparent, închis
Sac sau pungă de hârtie Golire completă, scuturare în rezervor Pliat, în sac separat, ferit de umezeală
Pungă hidrosolubilă Se dizolvă în rezervor Doar cutia exterioară rămâne de predat

Perforarea bidonului după clătire, cu o unealtă ascuțită, prin fund, împiedică refolosirea lui. Eticheta rămâne pe ambalaj, pentru ca la colectare să se știe ce a conținut.

Unde se păstrează ambalajele până la predare?

Ambalajele clătite se păstrează într-un spațiu acoperit, încuiat și uscat, separat de furaje, de semințe, de alimente și de sursele de apă. Locul potrivit este de obicei o zonă delimitată din depozitul de produse fitosanitare. Bidoanele se pun cu gura în jos ca să se scurgă, apoi se strâng în saci mari, transparenți, ca să poată fi verificate vizual la predare.

Ambalajele care nu au putut fi clătite, cele deteriorate sau cele cu produs rămas se țin separat și se predau ca deșeu periculos.

Ce greșeli contaminează apa și solul?

Cele mai grave greșeli sunt arderea ambalajelor, îngroparea lor și clătirea lângă fântână sau lângă un curs de apă.

  • Arderea plasticului contaminat eliberează compuși toxici în fum, iar reziduurile rămân în cenușă.
  • Îngroparea lasă produsul să migreze lent spre pânza freatică.
  • Clătirea la fântână sau pe un teren betonat cu scurgere în rigolă duce reziduurile direct în apă.
  • Refolosirea bidoanelor pentru apă, motorină, lapte sau furaje este periculoasă chiar după spălare.

Calitatea apei folosite la stropit influențează și eficiența tratamentului, după cum arată articolul despre analiza apei în tratamentele agricole.

Cum se predau ambalajele goale?

Ambalajele goale se predau prin sistemele de colectare organizate în colaborare cu distribuitorii de produse fitosanitare, la puncte și în perioade anunțate de aceștia. Informațiile despre cel mai apropiat punct de colectare se obțin, de regulă, de la magazinul sau distribuitorul de la care au fost cumpărate produsele. Unele puncte primesc doar bidoane clătite și perforate, fără capace, iar cele necorespunzătoare pot fi refuzate.

O evidență simplă a cantităților cumpărate și a ambalajelor predate ajută la controale și arată că fluxul de deșeuri al fermei este ținut sub control. Pregătirea documentelor pentru astfel de verificări este detaliată în articolul despre pregătirea fermei pentru controalele oficiale, iar erorile întâlnite des la stropit sunt adunate în materialul despre greșelile frecvente în protecția culturilor.

Merită recitite

Tot ce găsești pe Gazeta Fermierului