Apa de ploaie se îndepărtează de casă prin trei măsuri care lucrează împreună: pante ale terenului și ale trotuarului care o duc departe de pereți, jgheaburi și burlane care preiau apa de pe acoperiș, și rigole sau drenuri care o conduc spre un punct de evacuare. Dacă una dintre ele lipsește, apa ajunge la fundație, la soclu sau în subsol, iar daunele se instalează încet și se observă târziu.
De ce apa de lângă casă face rău
Un perete umed nu arată dramatic la început. Apare o pată la nivelul soclului, o tencuială care se desprinde, un miros de pivniță. Cauza este de cele mai multe ori apa care stagnează lângă fundație, se infiltrează prin materialele poroase sau urcă prin capilaritate. Iarna, apa înghețată din pori mărește volumul și sfărâmă încet suprafața.
În teren argilos, apa ținută lângă casă are și alt efect: pământul se umflă sau se contractă în funcție de umiditate, iar fundația suportă mișcări. Scopul tuturor lucrărilor de mai jos este simplu: apa trebuie să plece, nu să se oprească.
Lista de verificare: ce urmărești, punct cu punct
1. Panta terenului din jurul casei
Terenul trebuie să coboare dinspre pereți spre exterior, pe cel puțin primii metri. O pantă mică, constantă, este suficientă; important este să nu existe adâncituri unde apa se strânge. După tasarea pământului de umplutură, verifică din nou, pentru că zonele săpate pentru fundație se tasează cu timpul și creează depresiuni.
2. Trotuarul de gardă
Banda betonată sau pavată din jurul casei are rolul de a duce apa departe de soclu. Verifică dacă are pantă spre exterior, dacă nu s-au format crăpături prin care apa ajunge sub el și dacă rostul dintre trotuar și perete este etanșat. Un trotuar cu pantă inversă face mai mult rău decât lipsa lui.
3. Jgheaburile și burlanele
Apa de pe acoperiș strânsă într-un punct are un debit mare. Verifică ca jgheaburile să aibă pantă către burlane, să nu fie înfundate cu frunze și să nu aibă îmbinări care picură. Burlanele trebuie să aibă secțiune suficientă pentru suprafața acoperișului și să fie fixate solid.
4. Capătul burlanului
Un burlan care varsă apa chiar lângă fundație anulează tot restul. Scoate evacuarea la distanță, prin conductă îngropată spre un punct de scurgere, spre o rigolă sau spre un sistem de infiltrare, în funcție de teren și de ce permite reglementarea locală.
5. Rigolele și șanțurile
Rigolele colectează apa de la suprafață și o conduc spre un recipient sau spre un canal. Au nevoie de pantă continuă, de grătare ușor de curățat și de racordare corectă la sistemul de preluare. Verifică-le după ploile puternice, nu doar pe vreme uscată.
6. Drenajul perimetral
Pe terenurile care rețin apa se prevede un drenaj în jurul fundației, cu țeavă perforată, strat de pietriș și geotextil care împiedică colmatarea. Nu este necesar peste tot și se stabilește în funcție de studiul geotehnic și de proiect. Un drenaj mal executat se poate înfunda în timp.
7. Gura de vizitare și puțul de colectare
Dacă există un sistem îngropat, trebuie să existe și acces la el. Căminele permit verificarea și spălarea conductelor. Ignorate ani de zile, se umplu cu nisip și frunze.
8. Grădina și plantele
Straturile de flori ridicate lângă perete, gazonul cu pante greșite sau udatul abundent lângă fundație adaugă apă acolo unde nu trebuie. Plantează copacii mari la distanță de casă, pentru ca rădăcinile să nu afecteze fundația și instalațiile.
Calendarul unei verificări simple
- Toamna, după căderea frunzelor: curăță jgheaburile și burlanele, verifică rigolele.
- După prima ploaie mare: urmărește unde băltește apa și unde se formează șuvoaie.
- Primăvara, după dezgheț: inspectează trotuarul și rosturile, caută crăpături noi.
- Vara, în perioadele secetoase: reface umplutura tasată lângă fundație.
Un reper util pentru ce trebuie prevăzut încă de la început în jurul fundației se găsește în materialele despre fundație și structură, unde sunt tratate pe rând soluțiile de hidroizolare și de drenaj.
Semne că apa nu este condusă corect
Poți recunoaște o problemă înainte să devină serioasă. Atenție la pete de umezeală la baza pereților, la eflorescențe albe pe zidărie, la mucegai în încăperile de la parter sau din subsol, la băltiri care persistă după ploaie și la tencuială care se umflă. Orice dintre ele cere verificarea întregului traseu al apei, de la acoperiș la evacuare, nu doar petecirea zonei afectate.
Când ai nevoie de un specialist
Lucrările simple, precum curățarea jgheaburilor sau refacerea unei pante locale, le poți face singur. Dacă însă apa intră în subsol, dacă se repetă fisurile sau dacă terenul pare să alunece, cere o evaluare de la un proiectant sau de la un inginer de structuri. Soluțiile de drenaj îngropat, de hidroizolare ulterioară sau de reprofilare a terenului depind de teren și nu se aleg la întâmplare.
Greșeli care se repetă
Printre cele mai întâlnite se numără burlanele care varsă direct pe trotuar, rigolele fără pantă, pământul adus lângă fundație fără compactare și straturile de flori așezate chiar lipite de soclu. Alta este boltirea terenului spre casă după lucrări de amenajare a grădinii, lucru neobservat până la prima ploaie mare. Un tur al proprietății făcut în timpul unei ploi, cu telefonul la îndemână, arată imediat unde se adună apa și unde trebuie intervenit.
Un sistem care funcționează fără să-l observi
Gestionarea apei pluviale e reușită atunci când nu mai gândești la ea: nu apar băltiri, nu auzi bubuitul apei lângă perete, nu vezi pete la soclu. Pentru alte sarcini de întreținere și pentru detalii de execuție pe fiecare etapă a construcției, poți consulta ghidurile de pe ConstrucțiiPlus, ca punct de plecare pentru discuția cu meșterii.
